Faceți căutări pe acest blog

marți, 17 decembrie 2013

Femeie?!

Of, voi fi vesnic indragostita de tine de acum!
Of, de ce ai aparut in calea mea?
E ora 3. Afara ceru-i asa de negru ca parca-mi tine ascunsa tristetea dorului tau. Ca o cortina, mare, grea...Nu! Ca o patura imensa, care ma acopera in totalitate. Mai mult decat atat, e o patura care-mi ingroapa orice sunet incerc sa scot...caci imi vine sa zbier...Da! Sa zbier de dor! Sa zbier de singuratate.
Of, ce mi-ai facut? Ce dracu` m-a atras asa tare la tine de nu pot sa mi te scot din minte? O iau gradat...incerc sa-mi impun un anumit plan prin care sa reusesc sa ma descotorosesc de tine, din mine, din suflet, din tot....in mortii masii.
Ok, sa-mi pun un pahar cu vin... rosu....pai da! Rosu, ca de cand te-am cunoscut numai vin rosu beau...si culmea, macar de l-as bea de fericire...dar nu, il beau sa-mi beau gandurile.
Asa...trufe? Da, am...mananc si-o trufa, sa ma indulcesc. Sunt prea suparata pe tine. Ok, ma asez comod langa geam...bun, sa vedem... cum sa te anulez? Pai ar trebui sa-mi tot ocup timpul cu tot felul de activitati, din astea care sa ma oboseasca maxim sau sa ma incante asa de tare incat tu esti doar un trandafir in tot tabloul asta nenorocit numit "Viata Marei"... Mara Amara...ciocolata e de vina...amaruie asa...80% cacao...buna pana la Dumnezeu si inapoi !
Si daca imi face placere vreo chestie care stiu ca iti placea si tie, sau de care ma bucuram alaturi de tine si apoi iar imi eclipsezi tot planul stralucit?
Da...e clar ! Tre` sa ma apuc de chestii noi... ma inscriu la cursuri de dans! La dracu`! La cat sunt de impiedicata, dau imediat cu stangu-n dreptu` si ma mai si fac de ras...poate ii dau si cu plans de toata disperarea. Nu e bine... gatit ! Dar nu-mi place mie sa gatesc...mai mult o sa ma enervez incerc sa fac pe grozava pe acolo...si asa prea vreau sa fac totul perfect si la ce antitalent sunt in bucatarie, cel mai probabil reusesc sa fac ceva demn de turtitele cu namol ale nepoatei mele. N-are sens!
Oare ce faci acum? Sigur esti cu Suzanna....dobitoaca aia ... balerina aia gratioasa, cu parul asa de fain de zici ca maica-sa i-a cusut cand era mica fire de aur in cap...
Of, sa le ia dracu pe toate, de dive!
Si s-a terminat si vinul, si cutia de trufe, si orele decente...si visele...alea s-au spulberat de tot !
Si pana la urma cum o scot la capat? Cum sa fac sa fii innebunit tu dupa mine? Dar te ignor, sa vedem, poate merge asa... Merge pe dracu`! Ce sa mearga frate cu tine?
Hai ca e ora 4. Prea mult timp imi ocupi...macar daca as fi vreo pictorita, sa te pictez si sa-mi dai bani pentru asta. Pai nu sunt eu fraiera? Pai cine esti ma tu sa-mi iei atat din viata?
Of, dar ce fericita eram.
Ba, sa ma ia dracu` pe mine, nu pe tine ! Hai gata! Noapte buna!

miercuri, 27 noiembrie 2013

Schimb(ul 2)

Lumea se schimba, se schimba repede, pe nevazute, pe nesimtite.
De la traditionalele straini-prieteni-iubiti-straini , sau schimbarile normale venite o data cu varsta, pana la schimbari subtile, sesizate doar de catre cei care iti sunt cu adevarat aproape sau, mai bine si mai realist spus, schimbari stiute, observate doar de tine, caci ce bine stim sa ne prefacem...
De ce ne schimbam? De ce nu ramanem asa "cum am fost odata"?
Pai e simplu, uneori e vorba de evolutie, ne schimbam pentru ca asta-i mersu` si pentru ca ar fi chiar trist daca am ramane doar la acelasi stadiu , monoton.
Unele schimbari sunt frumoase... ne plac subit anumite lucruri, in urma unui sarut pe al carui fundal se aude melodia celor de la Aerosmith - "Crazy" ...bai si melodia aia devine melodia ta preferata, chiar daca pana atunci tu ascultai numai Britney Spears sau Back Street Boys . Bif...schimbare !
Alte schimbari frumoase... incepi sa-ti schimbi stilul vestimentar, incepi sa apelezi la diverse trucuri, devii o domnisoara...doamna, domn...adult in toata regula...si sesisezi anumite schimbari folositoare, cumva. Dar stii ce-i interesant? Ca unele le-ai dobandit in urma unor experiente de neuitat, pline de rasete, pline de euforie, iar altele, s-au imprimat asa...fortat. Ca o rana, alea-s cele mai adanci si le simti cel mai bine...de ce? Alea-s schimbari dobandite in urma unor experiente notabile, urate, nefaste, dureroase, inceputul acestor schimbari il stii cu siguranta si daca te trezesc noaptea dintr-un somn adanc, cu o lingura de lemn , batand in oala maica-tii.
Dar cum e si vorba aia...orice sut e un pas inainte...asa-i si cu schimbarile astea; chiar daca apar dupa niste momente, pe care stii cu siguranta ca n-ai mai vrea sa le traiesti, bucura-te!
Bucura-te ca le-ai trait cat mai devreme, pentru ca asa te-ai pregatit (din timp) pentru ceea ce urmeaza, a urmat, va urma...
da... si toate schimbarile astea te-au cladit asa...au cladit tot ceea ce reprezinti tu acum...esti multumit cu cine esti acum?Daca nu...afla ca mai ai nevoie de schimbari,deci cauta-le....cauta-le insetat! Daca te-ai intalni pe strada...te-ai imprieteni cu tine?
Dar pana cand trebuie sa ne schimbam? Cand stim ca gata...am schimbat destul/destule, pot sa ma opresc? Ce inseamna notiunea de "schimbare"? Cate intelesuri poate avea?
Caci vezi tu, sunt unele schimbari care n-ar trebui sa le opresti niciodata. Si sunt altele, la care trebuie sa fi foarte atent cand sa spui stop.
Cine te schimba? Ce te schimba? De ce te schimbi?
As putea sa pun o groaza de intrebari legat de acest subiect ...si as isca un infinit de discutii... Esti tu cel care vrea sa poarte discutia asta?

duminică, 17 noiembrie 2013

TU

Am visat cu ochii deschisi despre tine.
Ma invitasei la o cafea.
Entuziasmata, am fost gata in 20 de minute. Cafea?! La ora asta? Era destul de intuneric afara, acum deja se insereaza mai devreme...poate din cauza ca vedeam cum apune soarele...de aici si momentul ales... Da, cafea! Licoare magica, otrava...asa ca tine.
M-am urcat la tine in masina: "Heey, ce mai faci?" Apoi ca o felina, m-am aruncat asupra ta, ca un sarpe te-am incolacit, ti-am tras violent scaunul mai in spate, te-am sarutat salbatic, ti-am muscat buzele delicat, te-am mirosit, te-am respirat, ai trait 5 secunde in plamanii mei, ca un microb. Te-am privit in ochi si am stiut.
M-am asezat inapoi pe locul din dreapta: "Si? Unde mergem la cafea?"

Juraminte 2

Nu pot sa cred ca ceea ce traiesc azi este pura realitate.
Nu, nu este vis, nu este film, nu este o poveste si nici o barfa la cafeaua cu fetele.
Este viata mea, dimineata mea, omul meu, sarutul nostru, iubirea ce mi-o poarta si i-o port.
Atata vreme mi-am imaginat cu toate detaliile cum avea sa fie cand in sfarsit te voi fi gasit. Si acum, cand chiar se intampla, nu e deloc asa cum am visat, e de 10 ori mai bine, mai placut, mai sigur, mai ca tine asa.
Te cunosc de multa vreme , mi-ai zambit de multe ori, te-am evitat si in acelasi timp am incercat sa te intalnesc "accidental".
Ciudata trebuie sa fie viata si nu incerc sa o inteleg, nu vreau sa inteleg "intamplarea" sau "destinul", sunt doar bucuroasa ca asa mi-a fost dat mie.

Asa mi-a scris, asa-mi ducea lipsa. Asa de tare ma iubea.
Pana m-am intors acasa. Fusesem trimis soldat. Imi jurase iubirea, imi jurase asteptarea si fericirea vesnica, o casa si copii. Linistea de dupa razboi.
Am gasit-o in bratele lui, am gasit-o dar de fapt n-am mai gasit-o...pierduta era de mult timp, prea mult...

joi, 14 noiembrie 2013

Argatu` - Pleaca, fir-ai tu sa fii

http://www.youtube.com/v/AN8rScs74gc?version=3&autohide=1&autohide=1&showinfo=1&feature=share&autoplay=1&attribution_tag=KwcumUb6CbSpgGOn5JlUWw

saracia

-Saracii nu pot da vina pe guvern ca sunt saraci, trebuie doar sa inveti, sa te educi iar apoi totul tine de destin (Charles Barkley)
-Sunt speriata de moarte de a fi săraca. E ca si o fata ce slabeste 500 Kg dar inauntrul ei ea tot grasa se simte. Am crescut săraca şi întotdeauna voi simti in interiorul meu ca sunt saraac. Paranoia este animalul meu de casa (Cher)
-Un om sarac nu este un om fara bani. Un om sarac este acela ce nu are nici un vis (Henry Ford)
-Daca esti sarac si faci o prostie esti catalogat nebun. Daca esti bogat si faci o prostie esti catalogat excentric. (Bobby Heenan)
-Orice copil care are doi părinţi care sunt interesaţi de el şi are o casă in care sunt si cărţi nu este sărac. (Sam Levenson)
-Mi-ar fi mai bine sa fiu sărac într-o casă plină de cărţi decât un rege fără dorinta de a citi. (Thomas Babbington Macaulay)
-Nu am mai fost niciodata sarac, doar falit. A fi sarac este o stare de spirit. Fiind falit este doar o situaţie temporară (Mike Todd)
-Consideram sărăcia "darul" pe care mi l-a hărăzise destinul. N-am făcut din sărăcie nici motiv de inferioritate, nici de superioritate. Ceea ce pentru sărac este eveniment, pentru omul înlesnit nu-nseamnă nimic.(Ileana Vulpescu)
-Tăcerea e de aur. De aceea există atâtea femei sărace. (Mate Ivandic)
-Cine, fiind iubit, este sărac? (Oscar Wilde)

joi, 24 octombrie 2013

Tranzitie

Sunt plecata intr-o excursie...departe... nu vreau sa aud de tine, de nebunia ta si nici macar nu vreau sa am vreun flash cu tine....efectiv vreau sa traiesc cateva zile ca si cum n-ai exista in gandurile mele, in viata mea, in sufletul meu.
Sunt plecata inr-o tara fara nume...cu un peisaj mirific si cocktail-uri colorate. Cu prieteni buni si rasete multe, cu luminile stradale aratandu-mi cate o poveste, mai trista, mai frumoasa, mai amuzanta, mai tragica, oricum ar fi...Cu briose si cafele in dimineti calduroase, cu plimbari pe lac sau pe strazi dubioase.
Sunt plecata de cateva zile, dar vreau sa raman mai mult timp, inca nu mi-am rezervat bilet pentru a ma intoarce... de fapt, nici nu vreau sa ma mai intorc. Unde sa vin inapoi? E prea multa ceata langa tine si mi-e frig...apoi se lasa seara, pe bune, de ceva vreme, seara se lasa tot mai devreme acolo...doar stii ca mi-e frica de intuneric, zau, n-are sens sa ne reintalnim.
Sunt plecata si ma bucur ca am avut curaj sa plec ... cine stie de cate lucruri ma privam daca nu ma riscam sa incerc lumea, asa de una singura...s-a meritat din plin! Inca se merita...nu chiar in fiecare zi, dar constant traiesc, vad, gust, simt, cunosc nou-ul. Fiecare clipire, e o fotografie demna de o galerie de arta...DA! Atat de frumos e!
Sunt plecata si vreau sa schimb tot...cred ca voi incepe cu parul...am auzit ca te simti alta femeie daca iti schimbi look-ul. Imi schimb si adresa si apoi, daca am noroc, imi schimb si semnatura.
Nu-mi scrie, inca nu m-am stabilit.

luni, 14 octombrie 2013

?

Si cat oare o sa mai dureze? Lupta asta.
Cat oare o sa ne mai chinuim sa ne dam seama ce conteaza?
Lupta interioara e cea mai grea de purtat. Macar in lupta fizica ai numai pe de o parte de decis, cum sa lovesti sa-l doara mai tare, sa-l dobori mai repede. In luptele interioare te confrunti cu ambele talere ale balantei. E bine sau rau? Se merita sau nu? Si nu ma intelege gresit, nu ca a bate sau ucide pe cineva ar fi doar bine sau clar s-ar merita, ci spun doar ca esti in pozitia aia comandat sau voit, dar stii cu siguranta cum vrei sa actionezi. Cu sufletul, constiinta...e mai greu. Inevitabil te vei regasi in doua personalitati. Asta daca esti om, daca nu ai uitat inca de adevaratele valori din viata asta si nu functionezi robotic, fara cap. Daca stii sa apreciezi fiintele din jurul tau si-ti pasa. Altfel, doar faci umbra pamantului degeaba. Esti gol pe dinauntru. Esti fantoma.
Ce vrem de fapt? De ce anume avem nevoie? E normal sa avem nevoie sau e normal sa daruim fara sa ne asteptam sa primim ceva inapoi?
Cred ca raspunsul e undeva la mijloc. Nu prea am intalnit persoane asa altruiste...poate exista...daca exista, ei sunt idolii mei. Pana acum cunosc doar oameni care poate ca ofera de multe ori caldura, intelegere, imbratisari, cadouri, sfaturi, fara sa vrea nimic la momentul respectiv, dar pun pariu ca la un moment dat isi arata si cealalta fata si nu ma refer aici la un repros, la "scos ochii"....nu....ma refer la dorinta aceea de feedback, doar asa, sa vada si ei ca, macar putin, conteaza in viata respectivei/respectivului. Oricum s-ar arata aceasta apreciere si orice forma ar luat, cat de mica.
Cand o sa aflam? Cand o sa ia sfarsit sirul de intrebari? Niciodata vei spune. Da, poate, traim prin cunoastere. Intreaba caci altfel mori prost. Dar frate, am obosit sa tot intreb...nu neaparat la propriu, cateodata vorbesc cu mine, singura, sau vorbesc asa...cu cineva, cu aerul poate, sau divinitatea...daca ea exista...exista?
Si doamne cate arme am schimbat. Noi toti. Le-am incercat pe toate....poate poate ne gasim si noi Excalibur-ul...haha...povesti de adormit copiii...cateodata ne mai multumim si cu un ciob, sau o bucata de metal ruginita, buna atata cat sa zgaraie un pic. Ce trist. Ce egoist.
Vreau! Mi-as dori! Oare cum ar fi? Dar fa ceva...nu te mai lasa purtat de vise, ganduri. Dar cand sa faci? Ca esti preocupat sa te construiesti, sa te definesti... Oare asta sa fie calea? Raspunsul...rabdarea?
Cat mai am de asteptat? Sa astept? Sau sa fiu viteaza? Dar toti eroii au murit...nu vreau sa mor, stiind ca poate nici n-am dus pana la capat lupta...macar sa mor atunci, cu un raspuns in cap....ceva concret si bine definit..gen...a fost asa...pentru ca...
E ora 2. Maine incepe iarasi lupta. E cu program...zilnic. Esti pregatit?

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Juraminte - ziua 1

Cacao cu lapte si gem cu unt pe paine. Asa a inceput ziua aia.
Da, micul dejun al copilariei.
Daca-mi spunea cineva ca o sa fie chiar copilaria vietii mele alaturi de tine, puteam sa-i raspund fatis si plin de siguranta ca n-are decat sa se minta singur, caci la momentul acela, n-aveam de gand sa mi te fac sotie. Ca sa fiu sincer, nu puteam concepe un gand de genul asta, eram prea tanar imi ziceam, mai aveam de trait , de simtit, de mirosit... necunoscute.
Apoi ai sunat tu. Iti trebuiau cursurile de la teoria dramei. Cat de bine-mi pare ca ai pierdut tramvaiul si n-ai putut ajunge la facultate... Altfel, cum as mai fi fost acum sotul muzei?
Da, esti muza mea, caci zi de zi, ma inspiri, ma faci un om mai bun, zambetul meu apare din cauza ta.
Se spune ca din fericire nu ies opere originale, spectaculoase. I say, fuck this shit.
Ei nu te-au cunoscut pe tine, nu stiu ca daca te privesc o data randurile curg, nu stiu ca daca te sarut o data muzica suna frenetic in mintea mea, nu stiu ca daca fac dragoste o data cu tine, tot ce traim atunci e film premiat la Cannes...cel putin.

marți, 1 octombrie 2013

Scorpia


Te-am vrut. Te-am cucerit!
Te-am avut. M-ai plictisit!
Da...eram tanara, eram plina de viata, eram cantec in trup tanar. Eram insetata sa cunosc, sa descopar, sa stiu mai mult, sa aud mai mult, sa vad mai mult si ce am facut?
Te-am pierdut.
Da...am fost cruda cu tine, cu noi, dar la urma urmei, ce eram noi? Confort? Monotonie? Daca stau bine sa ma gandesc, inca din ziua cand mirosea a iarna, noi doi eram trecut.
Nu am venit sa te am inapoi, nu am venit sa-ti cer iubirea, dar iertarea o vreau, o vreau macar pentru zilele cand TU luminai pentru mine si nu soarele, o vreau pentru zambetul pe care mi-l daruiai, o vreau pentru ca stiu ca am contat, unul pentru celalalt.
Da...sunt femeie. Iar o femeie nu este plictisita, cel putin nu una ca mine. Am plecat de langa tine cand mi-am dat seama ca stau pe loc. Mai bine asa, aveai sa-mi tai aripile incet incet, oprindu-ma din drumul meu.
De ce ma intampini asa? Reticenta nu isi are locul. Ma intorc cu bratele deschise, sa strang puternic la piept un vechi prieten. Caut acum confort, caut liniste, caut familie. Poti sa ma condamni? Chiar poti sa fii asa de egoist?
Refuz sa cred. EU te cunosc atat de bine, poate cel mai bine. Primeste-ma in casa, hai la masa, bem o cafea... ce mai faci?

Chris Spheeris - Eros

duminică, 22 septembrie 2013

trecutul nu se gusta inca o data.




"Miroase a iarna." Mi-ai spus intr-o doara.
Stiam de la inceput ca ceva trist urmeaza sa iti imbratiseze gandurile. Ma asteptam sa-mi dai vestea usor suparata, usor pentru ca stiai ca ma va deprima, ca imi va face rau, desi stiam ca tu asta-ti doresti. Era practic o eliberare pentru tine.
Da, voiai sa te desparti de mine dar nu stiai cum sa o faci.
Voiai sa imi spui la revedere si cumva sa ma asiguri ca ceea ce am trait amandoi a fost real, sincer, doar ca acum statea ca o povara pe sufletul tau. Usor suparata pentru ca, ei bine, te supara si nu prea, despartirea noastra.
Ma intreb si acum de ce ti-ai dorit asta?
Ah, ce tanara erai, plina de vise, de speranta, de dorinta, de viata!
Si eu... eu te voiam numai pentru mine. Stiam ce e bine pentru tine, pentru noi, refuz sa cred ca planul meu era bun doar pentru mine. Dar ce puteam face?
N-am vrut sa te fortez, sa te influentez in vreun fel, sa te croiesc dupa bunul meu plac. Ar fi fost un egoism de nedescris. Te-am lasat sa te construiesti singura dupa propria-ti vointa...si acum ce faci? De ce te uiti inapoi? De ce mai tulburi apele de mult linistite?
Nu ti-ai dat seama de ceea ce vrei...tot tanara esti...doar ca...esti doar plictisita.
Lasa-ma sa traiesc cu amintirea inca frumoasa. Nu o pata. Stiu foarte bine ca daca te las acum sa te desfasori, vei ruina si pic-ul de frumusete ce a ramas in sufletul si mintea mea despre ce a fost odata "noi".
Ai crescut frumos... ai devenit femeie. Cu siguranta, admirata oricand, oriunde...lasa-ma si pe mine sa te admir, nu-mi arata inca o data fata ta de scorpie...caci da, asa mica cum erai, tot o scorpie te numeai.

joi, 15 august 2013

joi 17

7 dimineata, 7 flori in vaza, 7 tigari in pachet, 7 minute pana se va trezi si el, 7 ani din viata alaturi de el si inca 7 zile pana se vor casatori. Suna minunat pana astazi, insa acum i se pare si crede mai tare ca niciodata ca nu va fi fericita langa el. Nu a avut un cosmar, nu i s-a intamplat nimic...parca a avut o revelatie.. Ce e de facut?

miercuri, 7 august 2013

La nivel ipotetic si ideal.



M-as rasfata in apus, pe plaja si-n mare.
M-as ameti si as dansa cu tine, apoi, eliberata de rusine, te-as saruta...dar deloc discret, ca ma plictisesc pupicurile.
Apoi, din toata sarutarea aia salbatica, cu muscat de buze si stransaturi de mijloc, m-as opri sa-mi trag respiratia. Intensitatea momentului m-a lasat fara aer si totusi ma trezeste la realitate si ma opresc....si-ti zambesc pervers, pentru ca atunci cand ma ametesc sunt femeia fatala. Si din nou as dansa, constienta ca ma analizezi, ca te atrag, ca ma vrei in that very moment.
Si rad si razi si ne apropiem din nou, ai vrea sa ma saruti dar ajung sa te musc de gat.
Apoi iei tu initiativa, sa imi arati ca esti barbat. Observi ca ma indrept usor spre ureche si nu ma lasi, asa ca te infigi in mine insetat, sa imi arati unde-mi e locul, ca sunt femeie si prin urmare tu esti cel ce domina...destul fusesei dominat.
Ne retragem, langa o stanca, sau poate umbrela si te uiti in ochii mei, eu in ai tai si zambim, cumva intrebandu-ne, in acelasi timp, in tacere, de ce nu ne-am intalnit pana acum?

marți, 23 iulie 2013

Nu renunt... nu azi.



M-am saturat sa alerg dupa fericire.
M-am saturat sa alerg dupa implinire.
M-am saturat sa alerg dupa liniste.
M-am saturat sa alerg, sa te caut pentru a te gasi pe tine – oricine ai fi.
Adevarat ca m-am schimbat, stiu ca am invatat sa fiu un om mai bun, am invatat sa ma bucur de lucruri marunte din viata, spunandu-mi ca numai asa, constientizand ceea ce iti ofera chestiile mici este mai greu de obtinut decat o fericire superficiala, usor de atins de oricine. Dar zau ca fara tine eu nu sunt completa, mereu lipseste sentimentul de satisfactie, orice simtindu-l a fi facut in van.
Unde te ascunzi? De ce te feresti de privirea mea? Sau poate asa ne e destinat, sa nu te gasesc eu, ci tu sa ma gasesti pe mine... merit oare eu atat de mult? O astfel de surpriza... asa de frumoasa?
Sunt zile cand sunt capabila sa te descriu, dar mereu acel portret este un barbat pierdut intr-o ceata densa, este parca o schita proasta, creionata de un artist nepriceput. Nu, nu inseamna ca nu te stiu, poate doar ca nu te cunosc...inca.
Arata-te !
Arata-mi viata la infinit, trairi de nebanuit si dragoste nebuna !
Dar ai dreptate, trebuie sa am rabdare, altfel cum as putea sa pretuiesc cu adevarat viata in doi?
In alte zile, am impresia ca stiu perfect cine esti, apoi te schimb(i)....E bine sau rau inca nu pot sa spun, dar sper ca intr-o zi voi afla...ce e viata fara speranta? Unde e puterea de a merge mai departe fara speranta?
Spune-mi... Tu cauti? Tu mai speri?

luni, 15 iulie 2013

Dor





Ravnesc la o fantasma.
E adevarat ca te-am avut candva, dar nici atunci pe deplin si poate din cauza asta inca ma simt agatat de tine.
Te visez, noaptea sau cu ochii deschisi... sau poate sunt doar franturi de amintiri ale momentelor petrecute cu tine.
Imi lipsesti sau poate mi-e dor de ceea ce simteam in prezenta ta... e curios, nu pot sa-mi dau seama daca te mai vreau pe tine sau doar senzatia aceea de bine ...
Dependenta. Trebuie sa ma detoxific. De tine.
Erai frumoasa, distanta, rece si totusi pentru mine. Imi tineai sufletul in causul palmelor sau cel putin asa simteam.
Te vreau inapoi, am nevoie, macar o data, sa ma mai simt asa fericit, asa de implinit, asa de eu cu adevarat, fara nici o masca, curatat de toate, de neatins, puternic... Vreau sa ma simt barbat !
Vreau sa te simt femeia mea!

Videoclipuri apreciate (playlist)

joi, 11 iulie 2013

Liniste






Stii serile alea faine, calduroase, dar totusi deloc sufocante, asa usoare cu vanticelul ala care te mangaie precum o bucata de matase pe umerii goi?
Stii noptile alea intunecate, dar totusi pline de lumina ochilor lui, pe care, chiar daca nu-i ai efectiv in fata ta, esti capabila sa-i vezi, sa le simti profunzimea, sa simti asa cum orice privire a sa ce te analizeaza parca iti lasa pe piele cate o sarutare sau poate, de ce nu, o zgarietura?
Stii diminetile alea racoroase, cand soarele incearca, incapatanat ca un taur furios, sa treaca de draperia geamului tau usor deschis si sa te atinga fix pe pleoape ca sa iti ureze buna dimineata....si te dezmierzi in asternuturi, apoi te bucuri de o cafea tare si un croissant delicios?
Stii zilele alea superbe, cand razi mult si zgomotos frate...si nu-ti pasa ca deranjezi pe careva, ca te critica un oarecine sau te judeca o oarecare...zilele alea cand daca te dai in leagan sau te plimbi cu barca pe lac, te simti de parca zbori, de parca te deplasezi cu viteza luminii spre ceva...spre fericire parca, spre acel loc in care trairea ta interioara atinge cotele infinitului si simti ca explodezi....DA! De fericire, de ras, de viata buna si frumoasa.
Stii, mai sunt zile cand esti cea mai agitata persoana, si te invarti de sus in jos, si ai chestii de facut....dar le rezolvi si doamne ce bine te simti!!! Sweet Jesus ce bine e cand ai dus la bun sfarsit o sarcina, ai fost de folos, ai fost productiv...e pur si simplu senzational.
Stii... asta e linistea, pe care o cautam, ia diverse forme, nu le stiu eu pe toate, dar MERITA s-o cauti, MERITA sa te lupti pentru ea, MERITI TU ASTA.

duminică, 16 iunie 2013

Nobody gives a fuck

Ce ai spus? Suferi? Inghite mami si mergi mai departe. Nimeni nu mai are rabdare sa te asculte, sa-ti dea un sfat, o alinare. Viata e o lupta continua, asidua si sfasietoare cateodata dar nici n-ai idee peste cate esti capabil sa treci. Nici n-ai idee cate poti indura, dar vei afla, atunci cand asta e singura cale, sa te ridici si sa mergi inainte si nu oricum, ci cu capul sus, peste toti si toate asa cum stiai inainte, asa cum trebuie mereu.
Ti-e dor? Uita de doruri, uita de amintiri, sau cel putin, nu te mai gandi, gandeste-te la ce urmeaza, de data asta pregateste-te pentru ce o sa vina, construieste-ti un plan B...da, stiu, toti vor spune ca esti prea rigid, dar ce sa faci? Care sa fie solutia? Sa te lasi dupa cum te poarta vantul si sa mai treci inca o data prin astfel de surprize?
Dar nu uita, chiar daca n-ai cui sa-i spui ce te apasa, chiar daca degeaba ai vrut sa fie cineva langa tine, sa nu faci ca ei, tu invata sentimentul asa de bine, incat atunci cand esti de partea cealalta si ti se cere ajutorul, ofera-l, fii acolo, conteaza!
Ca pana la urma , chiar asta e secretul, sa poti sa treci singur peste probleme, fara a fi dependent de ajutor, si daca reusesti, vei stii cu adevarat cand este cazul sa te descoperi in fata cuiva, cand se va merita sa ii arati cuiva cine esti cu adevarat, pentru ca frate, nobody gives a fuck, crede-ma pe cuvant. Astia din ziua de azi, sunt cea mai egoista generatie , individualisti pana-n maduva oaselor.
Zilele trecute vorbeam cu niste colegi de facultate, barfeam studentii din anul 2.... frate n-ar impartasi nimic, o informatie, un curs, ca de... mai ai si tu probleme, ai 20 si ceva de ani, probleme de tot felu` apar si mai lipsesti de la un curs, de la un seminar, realizez ca am avut noroc cu generatia mea...sunt mai saritori. Desigur ca nu e cazul sa generalizez aici, dar majoritatea asa sunt si nu e doar impresia mea. Asa ca de ce frate? Pentru ca suntem la drept? Refuz sa cred ca va vedeti inca de pe acum mari avocati sau judecatori sau stiu eu ce procurori si de aici toata treaba cu rautatea si competita. Si chiar de v-ati vedea, inca nu sunteti, si nu printr-un curs scris de manuta voastra va aleg aia de la INM sau stiu eu ce birou de avocatura. Speranta o purtam cu totii...dar nici chiar asa, daca-mi dai un curs nu inseamna ca iti iau locul bugetat, camera de camin sau nota de la examen. Inseamna ca cer ajutor, si apoi iti voi fii recunoscator si de vei avea si tu nevoie, voi fii acolo. Dar nu bai nene....n-ai cu cine, efectiv n-ai cu cine. Nu-mi vars aici vreo frustrare legata de facultate, era doar un exemplu ca sa iti dai seama unde bat.
Apoi sunt prietenii aia frate, aia buni, care atunci cand aud ca nu-ti e bine, bai parca le vezi ranjetul cum le apare pe fata. Oameni buni, sunteti fenomenali!!! Macar daca v-ati dezvoltat comportandu-va asa, invatati sa va controlati mimica. Sunteti urati mai, pe dinauntru...
Uitati-va la animale, ieri am vazut pe net ceva imagine cu o catelusa, alapta pui de pisica...sau invers...irelevant...e o vorba din popor...cand doi oameni se cearta se spune ca se inteleg ca si cainele cu pisica...eh, uite ca acum pisica alapteaza caini si oamenii se fugaresc.. pentru ce? Care e satisfactia? Chiar sunt foarte curioasa, poate-s eu ingusta la minte.

joi, 13 iunie 2013

Saruturi ratate



O intalnire, o cafea, parfumul, desenul, rasete, dorinta...
Un pahar de vin, muzica, lumina difuza, priviri insetate...
Sopteste-mi, atinge-ma, viseaza cu mine si spune-mi ca ma vrei.
Te privesc si e perfect ! Doar atat imi e de ajuns, aceasta clipa, fara intrebari, fara raspunsuri, fara cuvinte, e prima oara cand tacerea suna atat de bine.
Alinta-ma usor si fa-ma sa cred ca sunt doar eu cu tine intr-o lume de vis, unde timpul n-are ore, unde noaptea nu mai ia sfarsit, unde fericirea o primesc de la tine printr-o rasuflare grea din care sa inteleg totul, totul si nimic.
Musca-ma, controleaza-ma, ghideaza-mi corpul dupa bunul plac si asa reusim sa fim in acelasi film.
Acum esti exact ceea ce vreau sa fii !
Senzatii nemaitraite pornesc de la o simpla mangaiere, apropie-te usor de buzele mele, vreau sa te sarut! Dar nu ma lasi, hraneste-mi pofta de tine, lasa-ma sa cunosc saruturile ratate...pana acum mi-au fost straine.
Nu, nu e gresit, nici trist, nici insuficient, vezi tu, asta e reteta succesului.
Ia-ma in brate, saruta-mi umarul, uita-te la mine, zambeste-mi.
Ma bucur ca te-am cunoscut, esti o surpriza placuta in viata mea.

sâmbătă, 8 iunie 2013

Tei si ploaie





Mereu mirosul de tei a trezit in mine cele mai frumoase sentimente. Brusc sunt mai fericita, un val de bunavointa ma loveste cu putere si toata lumea parca e mai buna, merita mai mult, ofera mai mult. Vreau sa alerg, sa rad, sa cant, vreau sa te vad, sa te strang in brate, sa nu fugi nicaieri, sa-ti sorb fiinta incet. Si uite asa ma imbat cu ganduri si vise, ma imbat cu parfum de tei..

Ploua, miroase a praf ridicat in aer si mi se pare ca e mai proaspat, dar e doar o impresie. Mirosul de ploaie trezeste melancolia din mine. Sunt trista si caut raspunsuri. Apoi sunt nervoasa pentru ca nu le gasesc. Te intreb, iti cer ajutorul si nu reusesti s-o faci. Vreau sa fiu singura. Si uite asa ma umplu de praf, de ganduri negre si speranta..

Astazi miroase a tei si ploaie.

vineri, 31 mai 2013

Dimineata



Asternuturi albe, miros de cafea si soare. Te alinti usor langa mine de parca ai vrea sa mi te destainui toata intr-o clipa.
Saruturi usoare pana cand prinzi viata de parca azi e ultima ta zi in aceasta lume. Daca ai stii iubito ca asta imi place cel mai mult la tine...
Clatite si limonada, sucul de portocale nu-ti place...
Imbraca-te, in dimineata asta vom face o excursie, excursia povestii noastre de dragoste, ti-am pregatit o surpriza.
Un carusel, o plimbare pe lac si o inghetata sunt finalul...da, ne despartim azi... nu esti vinovata, esti perfecta ca sa poti fii acuzata de ceva...sunt eu cel cu probleme.
Ti-am povestit ca am avut un vis urat, dar draga mea, eu il visam cu ochii larg deschisi si tu nu iti dadeai seama.
E greu, e crunt sa-ti spun in fata cum ne-am pierdut caci uite inca pot si sunt capabil sa te admir, dar nu-i destul.
Lacrimi, urlete si tragedie...si incepuse asa de frumos...dimineata.

miercuri, 15 mai 2013

Despre fericire si alte lucruri "marunte"


"fericire-i cand iarba apare
fericirea e ca raza de soare,
intra in cort si iti mangaie fata
aerul sarat...
fericire-i o sticla de vin,
fericire e cerul senin,
intr-o zi in care ai hotarat
sa alergi pe camp...
fericire-i cand puiul de om
vrea in brate si moare de somn
fericire-i cand frunzele cad
la un picnic in parc...
fericire e cand iti amintesti
cat de fericit esti cand iubesti
fericire e cand dormi tu la ea
chiar pe canapea...
fericire e cand tatal tau
te invita la el in birou
si deschide o sticla de bere
prima bere din..viata ta!"




Da, astazi sunt cea mai fericita !
Sunt fericita pentru ca am oameni minunati alaturi de mine, chiar daca nu fizic, pur si simplu stiu ca sunt langa mine cu sufletul sau cel putin cu gandul.
Sunt fericita ca inaintez in varsta, acest lucru nu ma intristeaza si abia astept sa albesc, ar fi inca o schimbare de look :))
Sunt fericita pentru ca tata mi-ar oferi in dar o gradina de lalele de care sa ma bucur numai eu.
Sunt fericita pentru ca mama ma sfatuieste de fiecare data si stie sa imi incalzeasca sufletul atunci cand as fi in stare de toate relele din lume.
Sunt fericita ca am devenit persoana care speram in copilarie sa fiu candva, ca mereu ajung sa traiesc tot ce imi doresc cu ardoare.
Si toate aceste lucruri nu le-as putea trai fara lumea din jurul meu, careia ii voi fi vesnic recunoscatoare, pentru ca m-a ajutat, delicat sau brutal, sa invat sa fiu o persoana mai buna, din multe puncte de vedere. Asa ca dragi cunostinte, prieteni, rude, draguti si dragute, va multumesc pentru urari, va multumesc ca ma faceti fericita!

duminică, 7 aprilie 2013

Vis urat

Da, recunosc! Recunosc ca sunt altfel...spune-mi cum vrei ciudat, nebun. Dar nu te-ai gandit ca poate de asta m-ai placut de la bunul inceput? Sa nu te mire de ce reactionez asa, te-am avertizat!
Da, recunosc! Recunosc ca am zile cand te iubesc ca un disperat, te vreau langa mine, in mine, sa te inspir, sa te gust, sa te simt toata, asa cum imi simt in fiecare noapte inima cum bate, mai intai tare si repede si apoi incet, se calmeaza, sa te simt pe tine incet cum adormi pe bratul meu, sa te simt cum simti ca esti in siguranta langa mine, ca eu sunt stalpul tau de sustinere in cele mai grele momente si totusi zmeul tau in cele mai insorite zile. Dar iubito, sunt si zile intunecate pe care nu pot sa le inteleg, cand nu te vreau langa mine, caci vreau sa fiu singur, ca si cum tu nici n-ai exista in viata mea, ca si cum nu te-as fi cunoscut niciodata.
Da, recunosc! Recunosc ca nu sunt pentru tine cum ti-ai dori poate sa fiu, dar pe cuvant ca vreau sa te iubesc, dar parca ceva ma tine, ma impiedica sa ajung acolo unde esti tu acum. De ce? Habar nu am ... Mie...am sa-mi reprosez o multime de lucruri...Tie? Nimic, esti inuman de buna, ireprosabila, perfecta! Emani iubire, ochii tai sunt de fapt un tablou in care oricine numai aruncand o privire simte caldura sufletului tau.
Uite de asta ma simt incorsetat, inchis pe vecie intr-o enigma la care nu pot gasi raspuns. De ce nu pot sa iti ofer si eu acelasi sentiment pe care tu mi-l faci cadou in fiecare zi?
Nu... nu poti sa faci nimic tu, ti-am mai zis, tu n-ai gresit cu nimic, stii vorba aia? Nu e vina ta, e vina mea? Hahaha....cliseu... rad draga mea, dar nu este zambet, e grimasa! Mi-e scarba de mine si nu ma recunosc. Cum si cand am ajuns sa fiu o persoana asa de rea? Da da...sunt rea...Cum cu cine? Cu tine iubito! De ce nu observi? Oare ma prefac asa de bine? Oara viata asta a noastra ne obliga sa ne comportam asa de diferit in fiecare zi, in functie de situatie, incat am uitat sa-mi mai dau jos masca si atunci cand sunt cu tine? Am ajuns sa nu mai pot distinge intre eu cel adevarat si eu deghizat... M-am intristat si mai tare!
Nu plange...hai, lasa, o sa fie bine! O sa facem sa fie bine, rezolvam noi cumva, iarta-ma ca bat campii, am visat urat azi noapte.